De curand am inaugurat noua oala de lut in care iahnia de fasole iese buna ca in nici o alta oala. Astazi Iris m-a abordat scurt in timp ce spalam oala goala: “Ai gatit intr-un ghiveci???!!”
Radu trece printr-o perioada de lipsa totala de entuziasm vis-a-vis de mersul la gradinita. In seara asta i-am spus ca a trecut weekendul. Comentariul lui: “Sper ca pana maine cand ar trebui sa merg la gradinita sa vina sfarsitul lumii”!! Bietul copil…
Asta mi-a adus aminte de o alta perla de-a lui Radu, care, relaxandu-se pe sezlong asta-vara la mare a oftat din adancul plamanilor lui de 3 ani si 10 luni si a grait: “eeehhh, maaare, nisiiip, nici o insarcinare!” Insarcinare?! Nici acum nu stiu exact de unde a cules cuvantul, desi poooatee ca dintr-o predicuta pe care eu sau taica-su le-om fii tinut-o vreodata?? 
N-ar fi primul cuvant despre care as constientiza ca-l folosesc auzindu-l in gura copiilor…
chestia cu ghiveciul e genială – poate că data viitoare găseşti toate ghivecele pline cu linte, mazăre etc, etc… pentru că a vrut să-ţi facă o surpriză şi ştia că doar în ghiveci are mâncarea gust bun.
cât despre “însărcinare” … câte o avea săracul pe cap… grea viaţa celor mici, mai ales când nu au şezlong în orice moment dificil…
Comentariu prin eumiealmeu — 03/10/2011 @ 10:19 pm
Da, am avut parte de o surpriza acum vreun an cand Iris mi-a facut cornulete cand eram plecata si toti prietenii de pe Facebook o consiliau ce si cum sa faca. Au iesit ca niste gloante maronii, dar le-am pastrat cateva zile, avand grija sa dispara cateva in fiecare zi din farfurie
)
Radu pe cat e de mic, pe atat e de serios
Comentariu prin ancamodan — 07/10/2011 @ 1:03 am